Feeds:
Posts
Comments

Fundaţia Academia Civică, a cărei preşedintă este cunoscuta scriitoare Ana Blandiana, are din 1997 o filială şi în judeţul Bihor.

Ea este condusă  de prof. Eugenia Mitraşcă, care a fost aleasă în 1999 preşedintă a filialei Bihor. Din comitetul de conducere fac parte  Iuliana Păcurar, Elisabeta Pop, Zicher Agota, Lucia Vechiu, Dorina Ştreng, Ileana Iurciuc, Maria Letea, Sergiu Savin şi Orlando Balaş. Contabilul Fundaţiei Academia Civică Bihor este Rodica Iacob. 

Printre membrii activi ai Fundaţiei se numără Corina Fonoage, Anemona Letea, Marius Aron, Olga Domuţa, Lucreţia Traier, Dorin Domuţa, Cornel Onaca, Luciana Florea, Ligia Domuţa, Florica Bodor, Dana Grebenişan, Smaranda Burcă, Marcel Iacob, Gavril Grebenişan. Colaboratori apropiaţi sunt doamna Anna Marossy, Arno Gerlach, Rosemarie Dumitrache, Nicolae Dărămuş şi Angela Lupşea.

Proiectele iniţiate şi finalizate începând cu anul 1997 au fost realizate în colaborare cu parteneri ca UNITER, Primăria şi Consiliul Local Oradea, Consiliul Judeţean Bihor, Fundaţia Carpatica, Revista Familia, Teatrul de Stat Oradea, Teatrul pentru Copii şi Tineret Arcadia, Clubul Kiwanis, Studioul KISS, redacţia revistei Foaia românească din Giula, Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România.

Advertisements

Cei ce doresc să sprijine activitățile Academiei Civice Bihor, o pot face direcționând 2% din impozitul pe profit (sau 20% în limita a 3 la mie din cifra de afaceri, ca persoane juridice) prin completarea formularului 200 respectiv 230 și depunerea lui la Direcția de Finanțe până la 25 mai anul curent. Se pot face și donații în contul RO46 BTRL 0050 1205 7265 11XX  deschis de Fundația Academia Civică Bihor la Banca Transilvania.

Academia Civică Bihor a organizat în ultimii ani serii de conferințe culturale, acțiuni și programe de educație civică și ecologică, expoziții de istorie recentă, acțiuni de amenajare de spații verzi, informări privind protecția mediului și mitinguri împotriva proiectelor de exploatare cu cianuri de la Roșia Montană și de exploatare a gazelor de șist.

Formular200_Academia_Civica_anfinanciar2013

Formular230_Academia_Civica_anfinanciar2013

A C formular 200

FISA2013

Academia Civică Bihor intenționează să desfășoare o acțiune de montare a unor protecții pentru cîteva mii de puieți de arbori care sunt decojiți prin cosirea ierbii cu coasa mecanică cu fir.

Această acțiune va salva cîteva sute de arbori tineri și va contribui la un mediu sănătos în Oradea.

De asemenea, în cadrul acestui proiect, care continuă seria de proiecte pro-natura ale Academiei Civice Bihor, vom organiza două conferințe susținute de doamna biolog Anna Marossy și de scriitorul pro-natura Nicolae R. Dărămuș, care vor arăta și ilustra cu fotografii și diapozitive situația dramatică a mediului din România și din lume.

Pentru desfășurarea acestui proiect, Academia Civică Bihor participă la Swimathon-ul organizat de Fundația Comunitară Oradea.

Anul trecut, la Oradea, Academia Civică a organizat un simpozion naţional despre “Ecologie şi religie” la care au participat – pentru prima oară în România – conducători şi reprezentanţi ai majorităţii religiilor şi confesiunilor religioase din România, oameni de ştiinţă, scriitori şi jurnalişti, care au dezbătut o problemă gravă, şi anume starea naturii şi responsabilitatea omului şi a bisericilor, a religiei faţă de Creaţie.

Printre cei care au susţinut comunicări în cadrul simpozionului s-au numărat: PS Virgil Bercea – episcopul greco-catolic de Oradea, PS Böcskei László – episcop romano-catolic de Oradea, pastorul luteran Mátyás Attila, preotul ortodox Laurenţiu Lazăr, pastorul Farkas Zsolt, călugărul franciscan Mihai Vătămănelu, pastorul baptist Daniel Tanc, dr. Mohamed Osman şi Cabalaş Veronica – de la Asociaţia Culturală Islamică, călugărul Mihai Fechetă din Congregaţia Don Orione, monseniorul Florian Gui – vicar general al Episcopiei Greco-Catolice din Oradea, prof. univ. dr. Vasile Cristea – directorul Grădinii Botanice din Cluj, Paul Iacobaş – de la Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, conf. dr. Ecaterina Fodor, lect. dr. Sorin Dorog, Ferkö Jenö – şeful ocolului silvic “Regina Maria”, Octavian Metea – guvernatorul ales al Federaţiei Kiwanis România, scriitorul Nicolae Dărămuş. Simpozionul a fost moderat de Orlando Balaş şi de Eugenia Mitraşcă.

Majoritatea comunicărilor prezentate la acest simpozion sunt publicate pe site-ul

http://ecologiesireligie.wordpress.com/

Cine doreşte să primească broşura în format electronic (pdf) sau imprimată este rugat(ă) să trimită un e-mail pe adresa:

academia_civica_bihor@yahoo.com

Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România şi Academia Civică Bihor vă invită să vizitaţi expoziţia „Numitorul comun: moartea” organizată la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea în perioada 19 ianuarie – 11 februarie 2011.

La vernisajul expoziţiei, care va avea loc în data de 19 ianuarie de la ora 11.30, istoricul şi scriitorul Marius Oprea, directorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, va susţine conferinţa „De ce dezgropăm morţii comunismului” şi îşi va prezenta ultimele cărţi publicate pe această temă.

Expoziţia prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 – 1952. Aceste acţiuni au avut loc în urma  cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007 – 2010, la început de către specialişti, arheologi şi istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Schimbările instituţionale intervenite la acest institut la începutul anului 2010 au făcut ca acest tip de investigaţii speciale să fie oprite, iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituţiei. Aceşti oameni îşi continuă însă importanta activitate de cercetare, fără nici un sprijin din partea statului, fie în cadrul recent înfiinţatului Centru de Investigare a Crimelor Comunismului din România, fie în calitate de colaboratori voluntari din partea altor instituţii.

Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 22 persoane executate, toate prin împuşcare, 21 dintre acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Teregova (jud. Caraş-Severin), Răchiţele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Dealul Capsei (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj) şi mun. Satu Mare. Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Muşca, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Răchiţele, Gâlgău, Muşca), sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova, Sântejude-Vale), trei victime (Nepos), sau patru victime (Hălmăsău-Sat).

Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor ucişi, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul acţiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări şi interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi.

Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor şi studenţilor, dar şi tuturor celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin sau deloc despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii la începuturile  regimului comunist în România.

Expoziţia Numitorul comun: moartea, a fost prezentată până în prezent în următoarele locuri din ţară şi străinătate:

  1. Cluj-Napoca (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei): 21 oct. – 8 nov. 2009.
  2. Bucureşti (Muzeul Ţăranului Român): 11 – 29 nov. 2009.
  3. Alexandria (Muzeul Judeţean Teleorman): 14 – 29 ian. 2010.
  4. Giurgiu (Muzeul Judeţean Teohari Antonescu): 2 – 16 febr. 2010.
  5. Praga / Cehia (Universitatea Carolina): 22 febr. – 5 mart. 2010.
  6. Alba Iulia (Muzeul Naţional al Unirii): 21 apr. – 4 mai 2010.
  7. Braşov (Muzeul Judeţean de Istorie): 14 – 31 mai 2010.
  8. Sighetu Marmaţiei (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj – Extensiunea Universitară      Sighet): 10 iunie – 12 iulie 2010.
  9. Penitenciarul din Aiud: 02 – 07 august 2010.
  10. Aiud (Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii): 15 oct. – 12 nov. 2010. 

Membrii şi simpatizanţii Fundaţiei Academia Civică Bihor au finalizat prima etapă a proiectului intitulat „Inelul verde al Oradiei”. Începând cu luna aprilie, membrii fundaţiei au curăţat o suprafaţă de peste un hectar situată la intersecţia Str. Nufărul cu Str. Ogorului şi au săpat 50 de gropi cu diametrul de 80 cm şi adâncimea de 50 cm.

Vineri, 14 mai 2010, voluntarii Academiei Civice au plantat în această zonă 38 de puieţi de Fraxinus excelsior şi 12 puieţi de Sorbus aucuparia cu circumferinţa de 10-12 cm şi balot de pământ, la care au adăugat pământ fertil şi fertilizant pentru arbori, pentru a compensa faptul că terenul din zonă este plin de pietre şi moloz. Pentru a se asigura prinderea acestor puieţi, membrii Academiei Civice Bihor îi vor uda tot anul.

Obiectivul acestui proiect este realizarea unui loc de relaxare pentru locuitorii din cartierul Nufărul, dar şi a unei perdele de protecţie într-o zonă foarte poluată, cum este şoseaua de centură a oraşului, arborii plantaţi având o capacitate mare de absorbţie a noxelor emise de automobile.

Acţiunea este susţinută de către Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc şi MOL România prin programul Spaţii Verzi Urbane. Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România au sponsorizat proiectul cu 8000 lei, din care s-au achiziţionat arborii şi pământul fertil.

În anul 2010, Academia Civică Bihor derulează trei proiecte de anvergură mai mare. Primul este continuarea “Conferinţelor Academiei Civice”, care în 2009 au adus la Oradea câţiva oameni de cultură de mare anvergură, cum ar fi Ana Blandiana, Mircea Diaconu, Nicolae Dărămuş, Ion Caramitru, Petru Popescu sau Daniel Dăianu, care au ţinut prelegeri şi au dialogat cu orădenii.

Un al doilea, finanţat parţial la fel ca şi primul, de Consiliul Local Oradea  (www.oradea.ro), se numeşte “Educaţia civică prin artă: Ecoart”, urmărind educaţia cetăţenească şi ecologică a elevilor prin intermediul unor serii de conferinţe şi “lecţii deschise” ţinute de invitaţi ai Academiei Civice la şcolile din Oradea.

Al treilea proiect major este intitulat “Inelul verde al Oradiei” şi are ca obiectiv realizarea unei perdele de protecţie împotriva poluării în zona şoselei de centură, constând în plantarea a 50 de puieţi de arbori din speciile Fraxinus şi Sorbus şi udarea lor timp de un an. Acest proiect este susţinut de către Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc (www.repf.ro) şi de MOL România (www.molromania.ro) printr-o finanţare de 8000 lei, din care vor fi achiziţionaţi puieţii.

Primaria OradeaMOL RomaniaFundatia pentru Parteneriat

Scopul principal al Fundaţiei Academia Civică este educaţia civică a cetăţenilor români prin activităţi care se adresează diferitelor categorii de vârstă şi socio-profesionale. 

Filiala Bihor a Academiei Civice a derulat de-a lungul timpului un număr mare de proiecte, printre care amintim:

  • Dialogul artelor (mese rotunde, întâlniri cu personalităţi din diferite domenii)
  • Interferenţe culturale româno-maghiare
  • Spectacole de poezie şi muzică având în centru opera unor scriitori ca Mihai Eminescu, Ana Blandiana, poeţi orădeni etc.
  • Spectacole de poezie şi teatru pentru copii (cum ar fi Apolodor, pinguinul călător), prezentate elevilor de la şcoli bihorene, dar şi copiilor cu sindrom Down şi elevilor Liceului “Nicolae Bălcescu” din Giula.
  • Spectacole de teatru bilingv cu piese de Tudor Mazilu, în regia lui Sergiu Savin.
  • Pregătirea şi lansarea a 5 CD-uri cu colinde şi muzică pe versuri de Mihai Eminescu, în realizarea lui Florian Chelu.
  • Colaborare cu fundaţia “Rumänien Hilfe” din Wuppertal, care aduce ajutoare pentru persoanele defavorizate şi materiale sanitare pentru spitalele din Bihor.
  • Editare, tipărire şi lansare de cărţi de literatură în limba română sau ediţii bilingve, româno-maghiare, precum şi a unor volume de specialitate.
  • Expoziţii de fotografii în România şi Ungaria.
  • Expoziţii de icoane pe lemn.
  • Concerte de arii din opere.